Craciun fericit tuturor celor care ma cunoasteti sau nu, tuturor celor pe care ii cunosc sau nu, tuturor celor care ma simpatizeaza sau nu, tuturor celor ce ma apreciaza sau ma dispretuiesc, tuturor celor pe care ii apreciez sau ii dispretuiesc, tuturor celor ce ma lauda sau care ma ponegresc si tuturor celor pe care ii laud sau ii ponegresc ! Lumina in suflet sa va picure cu fiecare fulg de nea si fiecare secunda! Sa va luminati si inaltati spiritele dincolo de iubire, iertare si bucuria de a trai frumos, curat, cinstit ! Sa fiti constienti ca Dumnezeul vostru va iubeste in fiecare clipa si in fiece loc... Sa-i acceptati si iubiti pe cei diferiti de voi, caci asa putem sa vedem cat suntem de unici! Craciunul este sarbatoarea intruparii luminii in om, sarbatoarea in care focul nu arde (adica nu face rau), cainii nu musca si daca ne vom putea linisti gandurile vom auzi cantul si colindul ingerilor coborati pe pamant! Sa-i pastram in suflet si sa ne aducem aminte de bucuria de a cauta sub brad ! Sa pastram lumina in noi! La multi ani tuturor!
Merry Christmas to all who know me or not, all they know or not, everyone who likes me or not, all those who appreciate me or despise me, all those who appreciate or despise, all that I praise or denigrate me and all those who praise or denigrate them! I Love to drip with every snowflake and every second! It will light and spirits lifted beyond love, forgiveness and joy of living beautiful, clean, honest! Be aware that your God will love every moment and every place ... Let's accept and love those different from you, for so we can see how unique we are! Christmas is the celebration of light in human incarnation, the celebration of the fire does not burn (which is not bad), dogs do not bite and if we could calm thoughts we hear the angels sing and carol came to earth! Let's cherish and remember the joy of looking under the tree! To keep the light in us! Happy New Year everyone!
vineri, 23 decembrie 2011
joi, 1 decembrie 2011
la multi ani romani!
accesati :
http://www.youtube.com/watch?v=Z1ebOVmzZqY
http://www.youtube.com/watch?v=p_HOsHK85bY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=Z1ebOVmzZqY
http://www.youtube.com/watch?v=p_HOsHK85bY&feature=related
luni, 7 noiembrie 2011
duminică, 6 noiembrie 2011
Despre iernatul bonsailor...
Un subiect care atrage interesul pasionatilor, entuziastilor de bonsai, este iernatul pomisorilor. Nimeni nu doreste ca pomisorul lucrat peste an sa-si inceteze prezenta in aceasta parte a existentei si atunci incercam prin diferite moduri sa asiguram conditii optime plantelor peste iarna. In linii mari, ar fi suficient sa tragem pomisorii la un loc dosnic, sa ii invelim in paie sau frunze uscate ori ceva asemanator si sa asteptam pana la primavara… Unii mai pun si o folie de plastic peste ei. Altii ii baga in casa, ceea ce este complet gresit pentru speciile care sunt invatate sa-si continue ciclul biologic, iar altii ii umfla cu ingrasaminte care sa le ajunga pana la primavara....
Cand ar incepe iernatul plantelor? Pai, nu e o data anume: daca e o toamna lunga si calduroasa si temperaturile se pastreaza intre 10 - 15 grade Celsius cu plus, nu-i o problema, insa cand scad si se mentin constant sub +10 grade Celsius, plantele incep sa reactioneze si e bine sa le protejam.
Ceea ce consider eu ca ar trebui cunoscut, este ca procesul de pregatire al pomisorilor pentru iernat, incepe din timpul anului. Bineinteles ca modul cum se face aceasta pregatire depinde de numarul de plante, de spatiul avut la dispozitie, de tipul de plante (conifere, foioase, tropicale etc.) si asa mai departe.
Pregatirea cuprinde atat crearea de conditii prin care planta sa devina robusta si puternica, incat sa poata indura frigul iernii si perioada lunga de hibernare, dar si amenajarea locului propriu-zis de iernat. Daca folosirea peste an a stimulentelor bogate in nitrogen, ori a solutiei de zahar in ultimele luni de vegetatie inainte de venirea iernii, ajuta planta sa explodeze in muguri la momentul reluarii activitatii sale in primavara, nu mai putin importanta este amenajarea spatiului in care plantele vor petrece iarna. Acest spatiu nu este unul deosebit si nu implica amenajari complexe, insa este important, intrucat ar trebui sa ofere ingrijitorului accesul catre plantele sale, posibilitatea de a le urmari evolutia pe timpul iernii fara a le schimba semnificativ temperatura ambientala si fara a le supune la vantul rece sau viscoul specific acestui anotimp.
Pentru cei ce nu au trecut inca o iarna cu bonsai, sa lamurim un pic ce trebuie protejat la pomisori:
• partea superioara a pomisorilor, in special foioasele (nu vorbesc despre speciile tropicale si subtropicale), pot rezista la frig si la ger pana la un anumit punct. Avand in vedere ca vantul face ca temperatura sa scada mai mult decat este in realitate, este indicat a pune pomisorii intr-un loc dosit, neexpus la vant, ca sa nu inghete ramurile si tulpina ori apex-ul. Frunzele cad, insa in primavara vor iesi noi muguri din care au sa iasa alte frunze, ramuri etc. ;
• avand in vedere ghiveciul mic si implicit cantitatea mica de pamant(adica subtirimea stratului de pamant ce ar trebui sa fereasca radacinile de contactul cu factorii climatici de la suprafata solului), peste iarna, pomisorilor risca sa le inghete pamantul, in consecinta si radacinile, urmand inevitabil moartea plantei. De aceea este indicat a proteja vasul(de fapt radacinile pomisorului, aflate in vas) si tulpina pomisorului pana la nivelul primei ramuri.
Acoperirea plantelor cu frunze uscate, este o practica destul de raspandita. Frunzele udandu-se de la ploile toamnei se lipesc una de alta, formand un strat izolator pentru planta acoperita cu ele. Insa desi este metoda de protejare a pomisorilor cea mai apropiata de ceea ce ofera natura, are unele inconveniente. Unul ar fi imposibilitatea de verificarea a sterilitatii acestor sa le zic “materiale izolatoare”. Frunzele uscate intra in putrefactie in contact cu apa. Acest proces degaja caldura atat de buna pentru a nu fi afectate de frig radacinile pomisorilor, topind si zapada din stratul apropiat de ghiveci, obtinand astfel o udare “naturala” a solului. Insa aceasta caldura si umezeala abundenta, dezvolta si mucegaiuri sau ciuperci care se vor transmite si plantutelor din ghivece.
Acoperirea plantelor cu paie s-ar crede ca izoleaza mai bine (evident, aerul este un bun izolator, paiul gol pe dinauntru, izoleaza mai bine ca o frunza).
In schimb, la plantele acoperite cu frunzele uscate, caldura inmagazinata este mai mare la nivelul solului ghivecelor. La plantele mele, la cele izolate cu frunze uscate, in primavara cand le scot din iernat, au deja multi lastari la baza. Acesta este un proces firesc, intrucat paiele desi ar trebui sa ofere o izolatie mai buna, ofera in egala masura si o aerisire, pe cand frunzele uscate ofera cu ceva zgarcenie aceasta circulatie a aerului, avand in vedere faptul ca ele ude se lipesc intre ele .
Acoperirea plantelor cu o folie de plastic, ar trebui sa ne scape cel putin de grija de a contacta vreun fung sau ciuperca ce sa faca rau pomisorilor.
Eu folosesc si folia de plastric, la care am ramas constant si care mie cel putin imi da rezultatele dorite. Iarna, din cand in cand, mai ridic folia si pun cate o mana de zapada la radacina plantelor, nu apa(risca sa inghete)...
Cei care au un pic de teren pot sapa o groapa de 30-40cm adancime, pe fundul ei pot pune o scandura si niste pereti tot din scandura in care sa-si bage plantele. Un capac de folie de plastic este arhisuficient si va asigur ca nici pe gerul Bobotezei nu patesc plantele ceva. Bineinteles ca pentru exemplarele mari si robuste, se poate recurge si la ingroparea efectiva a ghivecelor in care este pomisorul, punand si deasupra acestora pamant, intr-un strat de 30-50cm.
Si practica construirii de ingradituri /tarcuri in care se pun plantele si peste care se aseaza paie sau frunze uscate este buna, ajutand sa se treaca iarna cu bine.
De asemenea, iernarea pomisorilor sub spalierul pe care au stat peste an si acoperirea cu folie da rezultate foarte bune.
Iernarea plantelor in apartamente, sau in interior, nu e chiar indicat.… Trebuie avut in vedere ca plantele ar trebui sa-si urmeze ciclul biologic normal. Introducerea lor in interior, inseamna practic marirea temperaturii peste cea la care planta in mod firesc intra in hibernare si “pacalirea” ceasului biologic al pomisorului, astfel ca sa nu mai hiberneze. In felul acesta, mentinand-o in vegetatie, planta nu se mai odihneste peste iana si ii scurtam astfel durata de viata. Trebuie retinut ca desi noi afirmam (si veti gasi acest lucru pe multe site-uri si forumuri) ca exista bonsai de interior si exterior(adica bonsai facuti din plante care se dezvolta in interior sau in exterior), de fapt, exista doar bonsai facuti din plante care se pot simti bine si in interior. Plantele tropicale (cele mai multe fiind numite si plante exotice…) in mediul lor natural, sunt “de exterior”, dar aduse intr-o clima mai friguroasa, pentru a le asigura temperatura necesara unei dezvoltari sanatoase, este nevoie sa le introducem in interior. Si daca nu ar avea nevoie de conditii speciale de dezvoltare, oare ar mai fi vorba de plante exotice?
Totusi, cum multa lume locuieste inca la bloc, iernatul plantelor pe balcon este o realitate. Eu practic si consider ca este suficient ca plantele sa fie trase pe peretele dinspre camera(acesta fiind tot timpul mai cald si radiind in consecinta caldura…) in cazul celor care pe perioada iernii tin balconul inchis; privitor la cei care-l tin deschis, niste cutii de carton captusite eventual cu spuma poliuretanica, hartie maruntita, ziare tocate sau paie sunt suficiente....
De obicei, in balcon, daca este inchis, nu scade temperatura mult sub zero grade, in general pastrandu-se undeva intre plus 5 – plus 12 grade Celsius, iar o udare normala o data la 2-3 saptamani este suficienta in acest caz.
Daca balconul este deschis, temperatura difera cu maxim 5-6 grade in plus fata de exterior.
Temperatura mediului in care ierneaza planta, influenteaza foarte mult modul de udare, trebuind sa tinem cont ca plantele pe perioada de iarna, intra intr-o forma de hibernare, reducandu-si functiile cat mai mult posibil, deci si necesarul de apa. Astfel, trebuie avut in vedere ca daca udarea se va face prea des si abundent, apa ingheata in vas si duce la moartea plantei prin inghetarea radacinilor, dar si prea putina apa ar putea cauza moartea plantei. Udarea prin pulverizare nu este indicata caci apa va ingheta pe planta si va duce la efecte ce vor varia intre pierderea unor mari parti din ramuri si apex, pana la pierderea plantei prin inghetarea partii de deasupra solului… Apa incalzita daca va ganditi sa o folositi, produce un soc termic la nivelul radacinii si iar moare planta. Sunt unele plante la care daca li se administreaza o udare sanatoasa inainte de primul inghet, pot rezista cu acel minim de apa pana in primavara, cu conditia ca iarna sa nu fie foarte geroasa si lunga....
Privitor la pomisorii ce au uro, shari, sharimiki etc., ar fi bine ca trunchiul sau ramurile pe care se intinde lucrarea/lucrarile respectiva/repective, sa fie protejate prin bajonarea cu paie si folie de plastic ori alte materiale similare, intrucat marginile scoartei risca sa inghete, iar in cazul in care exista doar “benzi” subtiri de scoarta, acestea prezinta un risc ridicat de inghet.
De ce trebuie protejate?
Din cauza a unui summum de aspecte:
1. lemnul mort lucrat pe planta va ingheta in timpul iernii;
2. la contacul cu mediul, scoarta va inregistra si ea temperaturi sub zero grade Celsius;
3. cele doua zone inghetate (1 si 2), vor actiona ca un sandwich de temperaturi negative asupra vaselor prin care circula seva plantei, in cele din urma transmitand aceasta temperatura de inghet si in consecinta inghetandu-le;
4. in momentul dezghetului, datorita apei din aceste canale (seva contine in mare parte apa) prin care circula seva, se distrug celulele ce le formeaza, in felul asta distrugandu-se caile prin care planta primeste hrana, pana in cele mai indepartate parti ale sale fata de radacina. Consecinta este moartea plantei datorita inghetarii scoartei.
Pe timpul iernatului plantelor, nu este indicat a se folosi ingrasaminte, intrucat acestea nu vor fi absorbite de planta, in consecinta se vor concentra in sol si nu vor face decat sa-i arda radacinile, avand efect opus fata de cel scontat.
Iernarea plantelor vesnic verzi, se va face in functie de necesitatile regnului si speciei din care este facut bonsaiul sau viitorul bonsai.
Coniferele ar trebui sa ierneze afara, fiindu-le foarte bine-venit gerul.
Plantele vesnic verzi foioase de tip tropical, vor ierna in interioare, insa cu asigurarea unor conditii un pic mai speciale de lumina si temperatura. Avand in vedere ca in zonele tropicale ziua este mai lunga ( semanand ca durata si intensitate a luminii cu zilele de vara din zona climatica in care ne aflam ) decat in timpul iernii din zonele climatice friguroase, aceasta diferenta trebuie recuperata prin utilizarea luminii artificiale. Lumina artificiala ce va trebui sa o oferim plantei este necesar sa fie cat mai apropiata de cea naturala, fara a arde planta prin incalzirea mediului din cauza incalzirii sursei de lumina ( becurile pentru acvarii sunt foarte bune in acest sens, ori cele cu gaz tip neon, sau instalatiile cu sursa luminoasa tip LED ). In concluzie lumina artificiala ce o oferim plantei trebuie sa compenseze lipsa orelor de lumina dar si intensitatea luminii naturale din timpul verii, iar temperatura va trebui sa se pastreze in limitele optime de dezvoltare ale pomisorului.
Departe de a acoperi toate problemele pe care le poate ridica iernatul plantelor, sperand totusi ca pentru unii macar acest articol ofera niste raspunsuri, va urez sa va iasa cu bine din iernat cat mai multi pomisori!
Cand ar incepe iernatul plantelor? Pai, nu e o data anume: daca e o toamna lunga si calduroasa si temperaturile se pastreaza intre 10 - 15 grade Celsius cu plus, nu-i o problema, insa cand scad si se mentin constant sub +10 grade Celsius, plantele incep sa reactioneze si e bine sa le protejam.
Ceea ce consider eu ca ar trebui cunoscut, este ca procesul de pregatire al pomisorilor pentru iernat, incepe din timpul anului. Bineinteles ca modul cum se face aceasta pregatire depinde de numarul de plante, de spatiul avut la dispozitie, de tipul de plante (conifere, foioase, tropicale etc.) si asa mai departe.
Pregatirea cuprinde atat crearea de conditii prin care planta sa devina robusta si puternica, incat sa poata indura frigul iernii si perioada lunga de hibernare, dar si amenajarea locului propriu-zis de iernat. Daca folosirea peste an a stimulentelor bogate in nitrogen, ori a solutiei de zahar in ultimele luni de vegetatie inainte de venirea iernii, ajuta planta sa explodeze in muguri la momentul reluarii activitatii sale in primavara, nu mai putin importanta este amenajarea spatiului in care plantele vor petrece iarna. Acest spatiu nu este unul deosebit si nu implica amenajari complexe, insa este important, intrucat ar trebui sa ofere ingrijitorului accesul catre plantele sale, posibilitatea de a le urmari evolutia pe timpul iernii fara a le schimba semnificativ temperatura ambientala si fara a le supune la vantul rece sau viscoul specific acestui anotimp.
Pentru cei ce nu au trecut inca o iarna cu bonsai, sa lamurim un pic ce trebuie protejat la pomisori:
• partea superioara a pomisorilor, in special foioasele (nu vorbesc despre speciile tropicale si subtropicale), pot rezista la frig si la ger pana la un anumit punct. Avand in vedere ca vantul face ca temperatura sa scada mai mult decat este in realitate, este indicat a pune pomisorii intr-un loc dosit, neexpus la vant, ca sa nu inghete ramurile si tulpina ori apex-ul. Frunzele cad, insa in primavara vor iesi noi muguri din care au sa iasa alte frunze, ramuri etc. ;
• avand in vedere ghiveciul mic si implicit cantitatea mica de pamant(adica subtirimea stratului de pamant ce ar trebui sa fereasca radacinile de contactul cu factorii climatici de la suprafata solului), peste iarna, pomisorilor risca sa le inghete pamantul, in consecinta si radacinile, urmand inevitabil moartea plantei. De aceea este indicat a proteja vasul(de fapt radacinile pomisorului, aflate in vas) si tulpina pomisorului pana la nivelul primei ramuri.
Acoperirea plantelor cu frunze uscate, este o practica destul de raspandita. Frunzele udandu-se de la ploile toamnei se lipesc una de alta, formand un strat izolator pentru planta acoperita cu ele. Insa desi este metoda de protejare a pomisorilor cea mai apropiata de ceea ce ofera natura, are unele inconveniente. Unul ar fi imposibilitatea de verificarea a sterilitatii acestor sa le zic “materiale izolatoare”. Frunzele uscate intra in putrefactie in contact cu apa. Acest proces degaja caldura atat de buna pentru a nu fi afectate de frig radacinile pomisorilor, topind si zapada din stratul apropiat de ghiveci, obtinand astfel o udare “naturala” a solului. Insa aceasta caldura si umezeala abundenta, dezvolta si mucegaiuri sau ciuperci care se vor transmite si plantutelor din ghivece.
Acoperirea plantelor cu paie s-ar crede ca izoleaza mai bine (evident, aerul este un bun izolator, paiul gol pe dinauntru, izoleaza mai bine ca o frunza).
In schimb, la plantele acoperite cu frunzele uscate, caldura inmagazinata este mai mare la nivelul solului ghivecelor. La plantele mele, la cele izolate cu frunze uscate, in primavara cand le scot din iernat, au deja multi lastari la baza. Acesta este un proces firesc, intrucat paiele desi ar trebui sa ofere o izolatie mai buna, ofera in egala masura si o aerisire, pe cand frunzele uscate ofera cu ceva zgarcenie aceasta circulatie a aerului, avand in vedere faptul ca ele ude se lipesc intre ele .
Acoperirea plantelor cu o folie de plastic, ar trebui sa ne scape cel putin de grija de a contacta vreun fung sau ciuperca ce sa faca rau pomisorilor.
Eu folosesc si folia de plastric, la care am ramas constant si care mie cel putin imi da rezultatele dorite. Iarna, din cand in cand, mai ridic folia si pun cate o mana de zapada la radacina plantelor, nu apa(risca sa inghete)...
Cei care au un pic de teren pot sapa o groapa de 30-40cm adancime, pe fundul ei pot pune o scandura si niste pereti tot din scandura in care sa-si bage plantele. Un capac de folie de plastic este arhisuficient si va asigur ca nici pe gerul Bobotezei nu patesc plantele ceva. Bineinteles ca pentru exemplarele mari si robuste, se poate recurge si la ingroparea efectiva a ghivecelor in care este pomisorul, punand si deasupra acestora pamant, intr-un strat de 30-50cm.
Si practica construirii de ingradituri /tarcuri in care se pun plantele si peste care se aseaza paie sau frunze uscate este buna, ajutand sa se treaca iarna cu bine.
De asemenea, iernarea pomisorilor sub spalierul pe care au stat peste an si acoperirea cu folie da rezultate foarte bune.
Iernarea plantelor in apartamente, sau in interior, nu e chiar indicat.… Trebuie avut in vedere ca plantele ar trebui sa-si urmeze ciclul biologic normal. Introducerea lor in interior, inseamna practic marirea temperaturii peste cea la care planta in mod firesc intra in hibernare si “pacalirea” ceasului biologic al pomisorului, astfel ca sa nu mai hiberneze. In felul acesta, mentinand-o in vegetatie, planta nu se mai odihneste peste iana si ii scurtam astfel durata de viata. Trebuie retinut ca desi noi afirmam (si veti gasi acest lucru pe multe site-uri si forumuri) ca exista bonsai de interior si exterior(adica bonsai facuti din plante care se dezvolta in interior sau in exterior), de fapt, exista doar bonsai facuti din plante care se pot simti bine si in interior. Plantele tropicale (cele mai multe fiind numite si plante exotice…) in mediul lor natural, sunt “de exterior”, dar aduse intr-o clima mai friguroasa, pentru a le asigura temperatura necesara unei dezvoltari sanatoase, este nevoie sa le introducem in interior. Si daca nu ar avea nevoie de conditii speciale de dezvoltare, oare ar mai fi vorba de plante exotice?
Totusi, cum multa lume locuieste inca la bloc, iernatul plantelor pe balcon este o realitate. Eu practic si consider ca este suficient ca plantele sa fie trase pe peretele dinspre camera(acesta fiind tot timpul mai cald si radiind in consecinta caldura…) in cazul celor care pe perioada iernii tin balconul inchis; privitor la cei care-l tin deschis, niste cutii de carton captusite eventual cu spuma poliuretanica, hartie maruntita, ziare tocate sau paie sunt suficiente....
De obicei, in balcon, daca este inchis, nu scade temperatura mult sub zero grade, in general pastrandu-se undeva intre plus 5 – plus 12 grade Celsius, iar o udare normala o data la 2-3 saptamani este suficienta in acest caz.
Daca balconul este deschis, temperatura difera cu maxim 5-6 grade in plus fata de exterior.
Temperatura mediului in care ierneaza planta, influenteaza foarte mult modul de udare, trebuind sa tinem cont ca plantele pe perioada de iarna, intra intr-o forma de hibernare, reducandu-si functiile cat mai mult posibil, deci si necesarul de apa. Astfel, trebuie avut in vedere ca daca udarea se va face prea des si abundent, apa ingheata in vas si duce la moartea plantei prin inghetarea radacinilor, dar si prea putina apa ar putea cauza moartea plantei. Udarea prin pulverizare nu este indicata caci apa va ingheta pe planta si va duce la efecte ce vor varia intre pierderea unor mari parti din ramuri si apex, pana la pierderea plantei prin inghetarea partii de deasupra solului… Apa incalzita daca va ganditi sa o folositi, produce un soc termic la nivelul radacinii si iar moare planta. Sunt unele plante la care daca li se administreaza o udare sanatoasa inainte de primul inghet, pot rezista cu acel minim de apa pana in primavara, cu conditia ca iarna sa nu fie foarte geroasa si lunga....
Privitor la pomisorii ce au uro, shari, sharimiki etc., ar fi bine ca trunchiul sau ramurile pe care se intinde lucrarea/lucrarile respectiva/repective, sa fie protejate prin bajonarea cu paie si folie de plastic ori alte materiale similare, intrucat marginile scoartei risca sa inghete, iar in cazul in care exista doar “benzi” subtiri de scoarta, acestea prezinta un risc ridicat de inghet.
De ce trebuie protejate?
Din cauza a unui summum de aspecte:
1. lemnul mort lucrat pe planta va ingheta in timpul iernii;
2. la contacul cu mediul, scoarta va inregistra si ea temperaturi sub zero grade Celsius;
3. cele doua zone inghetate (1 si 2), vor actiona ca un sandwich de temperaturi negative asupra vaselor prin care circula seva plantei, in cele din urma transmitand aceasta temperatura de inghet si in consecinta inghetandu-le;
4. in momentul dezghetului, datorita apei din aceste canale (seva contine in mare parte apa) prin care circula seva, se distrug celulele ce le formeaza, in felul asta distrugandu-se caile prin care planta primeste hrana, pana in cele mai indepartate parti ale sale fata de radacina. Consecinta este moartea plantei datorita inghetarii scoartei.
Pe timpul iernatului plantelor, nu este indicat a se folosi ingrasaminte, intrucat acestea nu vor fi absorbite de planta, in consecinta se vor concentra in sol si nu vor face decat sa-i arda radacinile, avand efect opus fata de cel scontat.
Iernarea plantelor vesnic verzi, se va face in functie de necesitatile regnului si speciei din care este facut bonsaiul sau viitorul bonsai.
Coniferele ar trebui sa ierneze afara, fiindu-le foarte bine-venit gerul.
Plantele vesnic verzi foioase de tip tropical, vor ierna in interioare, insa cu asigurarea unor conditii un pic mai speciale de lumina si temperatura. Avand in vedere ca in zonele tropicale ziua este mai lunga ( semanand ca durata si intensitate a luminii cu zilele de vara din zona climatica in care ne aflam ) decat in timpul iernii din zonele climatice friguroase, aceasta diferenta trebuie recuperata prin utilizarea luminii artificiale. Lumina artificiala ce va trebui sa o oferim plantei este necesar sa fie cat mai apropiata de cea naturala, fara a arde planta prin incalzirea mediului din cauza incalzirii sursei de lumina ( becurile pentru acvarii sunt foarte bune in acest sens, ori cele cu gaz tip neon, sau instalatiile cu sursa luminoasa tip LED ). In concluzie lumina artificiala ce o oferim plantei trebuie sa compenseze lipsa orelor de lumina dar si intensitatea luminii naturale din timpul verii, iar temperatura va trebui sa se pastreze in limitele optime de dezvoltare ale pomisorului.
Departe de a acoperi toate problemele pe care le poate ridica iernatul plantelor, sperand totusi ca pentru unii macar acest articol ofera niste raspunsuri, va urez sa va iasa cu bine din iernat cat mai multi pomisori!
luni, 31 octombrie 2011
a aparut un nou numar din RO-BONSAI MAGAZIN!
si-l puteti citi accesand http://www.calameo.com/read/00012536192d7ada192ed
marți, 25 octombrie 2011
proaspeti intrati in familie...
noi veniti(yamadori):
3 porumbari:
-unul arata asa
si dupa un pic de coafetare a ajuns asa 
- al doilea era asa:
si acum dupa o tundere superficiala 
Pare-se ca i-a placut de mine, caci dupa o saptamana de la plantarea lui in ghiveci, mi-a oferit o floare
- al treilea :
si dupa ce am tras un picut de el 
si un paducel care doar l-am cules si l-am pus in ghiveci
Sper sa se trezeasca cu totii in primavara....
3 porumbari:
-unul arata asa
si dupa un pic de coafetare a ajuns asa 
- al doilea era asa:
si acum dupa o tundere superficiala 
Pare-se ca i-a placut de mine, caci dupa o saptamana de la plantarea lui in ghiveci, mi-a oferit o floare
- al treilea :
si dupa ce am tras un picut de el 
si un paducel care doar l-am cules si l-am pus in ghiveci
Sper sa se trezeasca cu totii in primavara....
vineri, 7 octombrie 2011
Doua vorbe despre stilul banyan
Banyan este o denumire generica, folosita pentru cateva specii de arbori din Taiwan, arbori ce in conditii specifice produc radacini deasupra solului, cunoscute sub numele de radacini aeriene. Acesti arbori se gasesc pe dealuri de joase altitudine si campii, practic putand fi vazute aceste plante cam peste tot in Taiwan. Nefiind pretentioase si cultivandu-se usor, ele se cultiva din timpuri stravechi, facand obiectul comertului dintre China si Taiwan.
Reprezentativ pentru aceasta sa spunem grupa de pomi, este ficusul banyan, stiintific numit Ficus microcarpa si face parte din genul Ficus - copaci vesnici verzi, insumand atat specii tropicale cat si specii si subtropicale. Intruca radacina acestuia seamana mult cu ging seng-ul, chinezii l-au numit ficus ging-seng. Este cunoscut si sub numele de ficus retusa.
Fireste ca stilul de bonsai care creeaza un pomisor ce evoca un banyan se va numi stilul banyan. Acest stil nu are prea multe lucruri care sa-l faca sa difere de alte stiluri. Poate cuprinde trunchiuri de la cele inclinate ori drepte, pana la cele serpuitoare, contorsionate dramatic etc.
Determinant in acest stil sunt insa radacinile aeriene ce pornesc de pe ramuri. Aceste radacini aeriene, ar trebui:
• sa iasa de pe partea inferioara a ramuri (cea dinspre sol);
• sa coboare perpendicular spre sol. Nu trebuie ca radacinile sa conflueze si nici sa se suprapuna;
• sa coboare pe cat posibil simetric de pe fiecare ramura, cele de pe ramurile apropiate de varf si cele de pe ramurile din varf vor cobora mai apropiate de trunchi, iar cele de pe ramurile de la baza, vor fi mai distantate de trunchi. Daca ramurile din varf nu vor avea radacini aeriene care sa ajunga la sol, in scurt timp se vor usca, deoarece fluxul sevei nu va mai ajunge si acolo.
Trunchiul unui banyan trebuie sa aiba un pronuntat si puternic afirmat nebari. Inainte de a trece la obtinerea radacinilor aeriene de pe ramuri, ar trebui ca sa existe si radacini care crescute de pe ramuri sa se contopeasca pe trunchi. Modelul, desenul pe care acestea il formeaza pe trunchi nu trebuie sa imite neaparat o plasa sau o impletitura, ci am putea aseza aceste radacini de-a lungul trunchiului, inspre baza, dupa contopirea cu acesta obtinandu-se un trunchi ce seamana mai mult cu o sculptura. Acest trunchi este esential in obtinerea naturaletii unui banyan, intrucat radacinile aeriene in natura pornesc dupa ce trunchiul este bine consolidat. Deci, un trunchi anemic, subtire si firav la un banyan nu va face decat sa dea un aspect inestetic si …. mai putin reusit al stilului. De aceea se practica obtinerea unui trunchi rezultat al fuzionarii mai multor trunchiulete, sau un trunchi la care s-a muncit cativa ani buni pentru a se obtine radacini aeriene ce sa fuzioneze cu acesta. Dupa fuzionare, locul de pornire al radacinilor se taie, obtinandu-se niste ochiuri ce vor ajuta la crearea aparentei de trunchi imbatranit.
Radacinile aeriene ce pornesc de pe ramuri, trebuie sa fie sanatoase si trainice ci nu subtiri precum firul de par; trebuie sa fie intinse, nu sinuoase, coborand perpendicular spre sol ci nu distantandu-se catre baza pomisorului.
Cum ajungem sa obtinem efectiv radacinile aeriene de pe ramuri, vedeti http://ro-bonsai.ro/forum/index.php?topic=117.0
Reprezentativ pentru aceasta sa spunem grupa de pomi, este ficusul banyan, stiintific numit Ficus microcarpa si face parte din genul Ficus - copaci vesnici verzi, insumand atat specii tropicale cat si specii si subtropicale. Intruca radacina acestuia seamana mult cu ging seng-ul, chinezii l-au numit ficus ging-seng. Este cunoscut si sub numele de ficus retusa.
Fireste ca stilul de bonsai care creeaza un pomisor ce evoca un banyan se va numi stilul banyan. Acest stil nu are prea multe lucruri care sa-l faca sa difere de alte stiluri. Poate cuprinde trunchiuri de la cele inclinate ori drepte, pana la cele serpuitoare, contorsionate dramatic etc.
Determinant in acest stil sunt insa radacinile aeriene ce pornesc de pe ramuri. Aceste radacini aeriene, ar trebui:
• sa iasa de pe partea inferioara a ramuri (cea dinspre sol);
• sa coboare perpendicular spre sol. Nu trebuie ca radacinile sa conflueze si nici sa se suprapuna;
• sa coboare pe cat posibil simetric de pe fiecare ramura, cele de pe ramurile apropiate de varf si cele de pe ramurile din varf vor cobora mai apropiate de trunchi, iar cele de pe ramurile de la baza, vor fi mai distantate de trunchi. Daca ramurile din varf nu vor avea radacini aeriene care sa ajunga la sol, in scurt timp se vor usca, deoarece fluxul sevei nu va mai ajunge si acolo.
Trunchiul unui banyan trebuie sa aiba un pronuntat si puternic afirmat nebari. Inainte de a trece la obtinerea radacinilor aeriene de pe ramuri, ar trebui ca sa existe si radacini care crescute de pe ramuri sa se contopeasca pe trunchi. Modelul, desenul pe care acestea il formeaza pe trunchi nu trebuie sa imite neaparat o plasa sau o impletitura, ci am putea aseza aceste radacini de-a lungul trunchiului, inspre baza, dupa contopirea cu acesta obtinandu-se un trunchi ce seamana mai mult cu o sculptura. Acest trunchi este esential in obtinerea naturaletii unui banyan, intrucat radacinile aeriene in natura pornesc dupa ce trunchiul este bine consolidat. Deci, un trunchi anemic, subtire si firav la un banyan nu va face decat sa dea un aspect inestetic si …. mai putin reusit al stilului. De aceea se practica obtinerea unui trunchi rezultat al fuzionarii mai multor trunchiulete, sau un trunchi la care s-a muncit cativa ani buni pentru a se obtine radacini aeriene ce sa fuzioneze cu acesta. Dupa fuzionare, locul de pornire al radacinilor se taie, obtinandu-se niste ochiuri ce vor ajuta la crearea aparentei de trunchi imbatranit.
Radacinile aeriene ce pornesc de pe ramuri, trebuie sa fie sanatoase si trainice ci nu subtiri precum firul de par; trebuie sa fie intinse, nu sinuoase, coborand perpendicular spre sol ci nu distantandu-se catre baza pomisorului.
Cum ajungem sa obtinem efectiv radacinile aeriene de pe ramuri, vedeti http://ro-bonsai.ro/forum/index.php?topic=117.0
vineri, 23 septembrie 2011
o metoda relativ simpla de a obtine niste radacini frumos asezate pe sol
Pentru a obtine un nebari frumos, adica o baza a trunchiului insotita de niste frumoase radacini pe sol, la suprafata, ca la pomii batrani din natura, m-am gandit sa va arat cum procedez eu:
-dupa ce planta a crescut cativa ani, cu ocazia transplantarii, o scot din vas si pieptan radacinile asezandu-le in pozitia aproximativa in care as vrea sa arate "desenul" radacinilor pe sol
- in vasul de transplantat asez pamantul in mod normal, pana la buza vasului, peste care, cu ajutorul unei bucati de cauciuc/linoleum sau ceva similar, formez un tarc cu o adancime dubla sau tripla fata de adancimea vasului baza, formand un alt vas fara fund de fapt
- in acest tarc astfel format, peste pamantul existent deja in vasul de baza, pun radacinile plantei in forma/pozitia dorita, peste care pun pamant din nou, pana la buza acestei ingradituri
Planta sta astfel 1-2-3 ani, fiind udata normal, insa incercand a uda mai mult soluldin vasul debaza.... Dupa 2-3 ani se desface ingraditura aceea si incet, in timp, se reduce stratul de pamant de deasupra radacinilor, pana ajungem la buza vasului baza.
Alte solutii pot fi cele oferite de Jerry Mielsk in http://ro-bonsai.ro/forum/index.php?topic=117.0.
Desigur mai sunt si altele....
-dupa ce planta a crescut cativa ani, cu ocazia transplantarii, o scot din vas si pieptan radacinile asezandu-le in pozitia aproximativa in care as vrea sa arate "desenul" radacinilor pe sol
- in vasul de transplantat asez pamantul in mod normal, pana la buza vasului, peste care, cu ajutorul unei bucati de cauciuc/linoleum sau ceva similar, formez un tarc cu o adancime dubla sau tripla fata de adancimea vasului baza, formand un alt vas fara fund de fapt
- in acest tarc astfel format, peste pamantul existent deja in vasul de baza, pun radacinile plantei in forma/pozitia dorita, peste care pun pamant din nou, pana la buza acestei ingradituri
Planta sta astfel 1-2-3 ani, fiind udata normal, insa incercand a uda mai mult soluldin vasul debaza.... Dupa 2-3 ani se desface ingraditura aceea si incet, in timp, se reduce stratul de pamant de deasupra radacinilor, pana ajungem la buza vasului baza.
Alte solutii pot fi cele oferite de Jerry Mielsk in http://ro-bonsai.ro/forum/index.php?topic=117.0.
Desigur mai sunt si altele....
miercuri, 14 septembrie 2011
si iata cum a fost....
Ajunsi la Gradinile Verona, intai am aranjat pomisorii, lumea a inceput sa se adune 
;
- iata si putinele exponate
;
- s-a facut deschiderea prin cuvantul doamnei Alexandra Dinu, din partea organizatorilor Media Events; am fost invitat apoi sa iau si eu cuvantul, povestind cate ceva despre istoria bonsaiului si a saikei-ului, prezentand pe scurt si Asociatia Ro-Bonsai
Dupa acest moment, pasionatii de haiku prin doamna Ioana Dinescu, au tinut un mic cuvant, ocazie cu care au prezentat primul calendar haiku haiga din Romania
A urmat o frumoasa demonstratie de ikebana sustinuta de dna. Sanda Lazur - maestru ikebana
Dupa acest moment de culoare si rafinament, a sosit si momentul ceremoniei ceaiului, ceremonie plina de subtilitate, rafinament si simplitate. In deschiderea ceremoniei, dna. Kazuko Diaconu- nascuta Yamaguchi( fiind membra a uneia din stravechile si nobilele familii japoneze)presedinta a Fundatiei Nipponica, a explicat intelesurile si implicatiile ceremoniei ceaiului
In final, dna. Kazuko, a oferit publicului lucrarea sa "Japonezii despre ei insisi, o lucrare deosebita despre similitudinile culturale si nu numai dintre poporul japonez si roman, dar mai ales o prezentare a a lumii nipone de catre niponi
Am avut placerea de a oferi si un interviu, pe care il puteti urmari accesand http://www.rfi.ro/articol/asculta-rfi-ro/bonsai-pasiune-ridicata-rang-arta
Si cu acestea s-a incheiat o seara placuta de marti, la inceput de toamna in Bucuresti, in cadrul Festivalului Ceaiului si Cafelei.
Multumesc pe aceasta cale tuturor celor ce au facut posibil acest eveniment, atat organizatorilor cat si invitatilor care au inteles sa fie prezenti...
;- iata si putinele exponate
;- s-a facut deschiderea prin cuvantul doamnei Alexandra Dinu, din partea organizatorilor Media Events; am fost invitat apoi sa iau si eu cuvantul, povestind cate ceva despre istoria bonsaiului si a saikei-ului, prezentand pe scurt si Asociatia Ro-Bonsai
Dupa acest moment, pasionatii de haiku prin doamna Ioana Dinescu, au tinut un mic cuvant, ocazie cu care au prezentat primul calendar haiku haiga din Romania
A urmat o frumoasa demonstratie de ikebana sustinuta de dna. Sanda Lazur - maestru ikebana
Dupa acest moment de culoare si rafinament, a sosit si momentul ceremoniei ceaiului, ceremonie plina de subtilitate, rafinament si simplitate. In deschiderea ceremoniei, dna. Kazuko Diaconu- nascuta Yamaguchi( fiind membra a uneia din stravechile si nobilele familii japoneze)presedinta a Fundatiei Nipponica, a explicat intelesurile si implicatiile ceremoniei ceaiului
In final, dna. Kazuko, a oferit publicului lucrarea sa "Japonezii despre ei insisi, o lucrare deosebita despre similitudinile culturale si nu numai dintre poporul japonez si roman, dar mai ales o prezentare a a lumii nipone de catre niponi
Am avut placerea de a oferi si un interviu, pe care il puteti urmari accesand http://www.rfi.ro/articol/asculta-rfi-ro/bonsai-pasiune-ridicata-rang-arta
Si cu acestea s-a incheiat o seara placuta de marti, la inceput de toamna in Bucuresti, in cadrul Festivalului Ceaiului si Cafelei.
Multumesc pe aceasta cale tuturor celor ce au facut posibil acest eveniment, atat organizatorilor cat si invitatilor care au inteles sa fie prezenti...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
